Fisurile din șapă: ce faceți înainte de parchet

O fisură fină și stabilă se curăță și se umple, iar una lată sau care se mișcă trebuie mai întâi explicată și apoi reparată structural. Parchetul nu se montează peste fisuri neverificate.

Înainte de parchet, fiecare fisură din șapă primește o decizie în funcție de ce face: cele fine și stabile se curăță și se umplu, iar cele late sau care se mișcă cer întâi o cauză și apoi o reparație structurală. Ce nu se face niciodată este să acoperiți fisura cu parchet și să sperați că dispare. Într-un montaj lipit, fisura se transmite prin adeziv, iar într-unul flotant se aude ca un pocnet sub pași.

Trei categorii, trei decizii

Nu orice linie de pe șapă este o problemă. Împărțirea de mai jos este orientativă, iar fișa adezivului și a parchetului prevalează.

• Fire de păr, sub aproximativ 0,3 mm. Apar de obicei din contracția la uscare și nu au treaptă între margini. Se aspiră și se tratează cu amorsă; la montaj lipit, adezivul le umple.
• Fisuri de câțiva zecimi de milimetru până la 1–2 mm, stabile, fără treaptă. Se deschid ușor, se curăță și se umplu cu rășină, apoi se verifică nivelul.
• Fisuri late, cu treaptă între margini, care traversează încăperea sau se mișcă. Aici nu se mai repară doar la suprafață. Se caută cauza și se consolidează șapa.

Dacă o margine este mai sus decât cealaltă, chiar și cu un milimetru, înseamnă că cele două părți se mișcă diferit. Asta schimbă totul, pentru că rășina turnată într-o fisură mobilă se rupe la prima mișcare.

Cum aflați dacă fisura se mișcă

Cea mai simplă probă este observarea în timp. Marcați cu creionul capetele fisurii și poziția ei, fotografiați-o cu o riglă alături și revedeți-o după două–patru săptămâni. Se poate lipi peste fisură și o fâșie subțire de gips sau de adeziv rigid: dacă se crapă, fisura încă lucrează.

Cauzele frecvente sunt uscarea prea rapidă, lipsa rosturilor de contracție, grosimea insuficientă a șapei sau un strat de bază care s-a tasat. Despre cum trebuie tratate acele rosturi am scris în ghidul despre rosturile din șapă. Dacă fisurile au apărut la câteva săptămâni după turnare și nu se mai lărgesc, de regulă este vorba despre contracție. Dacă apar după ani sau se lățesc, cauza este alta și trebuie căutată.

Reparația unei fisuri stabile, pas cu pas

1. Deschiderea. Cu un disc de tăiere se lărgește fisura până la câțiva milimetri, pe toată lungimea ei, ca rășina să aibă loc să pătrundă.
2. Curățarea. Se aspiră tot praful din fisură și de pe marginile ei. O fisură plină de praf nu ține rășina.
3. Amorsarea. Marginile se tratează cu amorsa recomandată de producătorul rășinii.
4. Umplerea. Se toarnă sau se injectează o rășină bicomponentă pentru șape, apoi se presară nisip de cuarț cât este proaspătă, pentru ca adezivul să aibă aderență pe ea.
5. Armarea transversală. La fisurile mai late se taie, la distanțe regulate, canale perpendiculare pe fisură, în care se pun agrafe metalice înglobate în rășină. Ele prind cele două margini între ele.
6. Curățarea excesului. După priza completă se șlefuiește rășina în exces până la nivelul șapei.
7. Verificarea. Se măsoară din nou umiditatea locală și planeitatea cu dreptarul. Pașii detaliați, cu materiale, sunt în ghidul despre repararea unei șape crăpate.

Când fisura nu se repară local

Sunt situații în care o reparație punctuală doar ascunde problema:

• fisura continuă din perete în perete și apare și pe pereți sau pe tavan;
• șapa sună a gol de o parte și de alta, ceea ce indică desprinderea de stratul de bază;
• fisurile urmează un model de rețea, semn de șapă prea subțire sau slab întărită;
• se observă pete de umezeală sau eflorescențe, deci intră apă dintr-o sursă.

În blocurile din Mănăștur sau Gheorgheni, fisurile liniare apar adesea exact pe linia îmbinărilor dintre plăcile prefabricate. Acolo vorbim despre mișcări ale structurii, nu despre o simplă contracție, iar soluția stă în decuplarea parchetului de suport, nu în umplerea rigidă a fisurii. Detaliile sunt în ghidul despre plăcile prefabricate din blocuri.

Un rost de dilatație al clădirii se tratează la fel de atent: el trebuie continuat prin pardoseală cu un profil special, nu umplut cu rășină sau acoperit cu parchet.

Ce pregătiți înainte să cereți o părere

Fotografiați fiecare fisură de aproape, cu o riglă alături și de la distanță, ca să se vadă traseul. Notați când a apărut, dacă a crescut și dacă este însoțită de alte semne. Cu aceste informații, o vizită de evaluare durează mult mai puțin și se obține un răspuns mai clar.

Dacă șapa din casa sau apartamentul dumneavoastră din Cluj-Napoca are fisuri și nu știți în ce categorie intră, sunați-ne și trimiteți fotografiile. Vă spunem la telefon dacă merită o vizită la fața locului.