Șapa care se sfărâmă: cum testăm rezistența

Rezistența șapei se verifică cu probe simple de zgâriere, lovire și frecare, apoi, la nevoie, cu un test de smulgere. Dacă suprafața se face praf sau se desprinde în straturi, parchetul lipit nu are pe ce să se prindă.

O șapă care se sfărâmă nu are rezistența de suprafață de care are nevoie un parchet lipit. Adezivul se prinde de stratul de la față, iar dacă acel strat se desprinde, parchetul pleacă odată cu el. Rezistența se testează în câteva minute, cu probe de zgâriere, lovire și frecare, iar în cazurile îndoielnice cu un test de smulgere măsurat.

Probele simple, fără aparate

Se fac în mai multe puncte ale camerei, nu într-unul singur, pentru că șapa poate fi bună într-un colț și slabă lângă ușă, acolo unde s-a turnat mai subțire sau s-a întins mai târziu.

  1. Frecarea cu palma. Treceți palma sau o cârpă neagră pe suprafață. Dacă rămâne praf fin sau granule de nisip, stratul de față este slab.
  2. Zgârierea cu un șurub sau cu cheia. Apăsați ferm și trageți vârful pe suprafață. O șapă bună lasă doar o urmă albă, subțire. Una slabă formează un șanț și desprinde pulbere sau fărâme.
  3. Grătarul. Cu un cui sau un cuțit, trasați un grătar de linii paralele, la aproximativ 1 cm una de alta, în două direcții. Dacă pătratele se desprind sau marginile se macină, aderența dintre straturi este insuficientă.
  4. Ciocanul. Loviți ușor suprafața cu un ciocan mic. Sunetul clar și plin este semn bun, iar un sunet mat sau gol arată o zonă desprinsă de stratul de bază.
  5. Banda adezivă. Lipiți o bandă puternică, apăsați și smulgeți brusc. Dacă pe bandă rămân particule vizibile, suprafața este friabilă.

Probele se notează pe o schiță, cu poziția și cu rezultatul. Un singur punct slab nu condamnă toată pardoseala, dar un model repetat indică o problemă generală.

Testul de smulgere, când se cere o cifră

Dacă adezivul sau parchetul cere o valoare minimă de aderență, se folosește un aparat de smulgere. Pe suprafață se lipește un disc metalic, iar după priza adezivului se trage de el cu un dispozitiv care măsoară forța la desprindere. Rezultatul se exprimă în newtoni pe milimetru pătrat și se compară cu valoarea din fișa produsului. Un reper des întâlnit pentru adezivii de parchet este de aproximativ 1 N/mm², dar cifra exactă depinde de producător și se verifică în documentația lui.

Contează și locul în care se rupe proba. Dacă se desprinde discul de pe șapă, dar cu un strat subțire, aceasta este slabă la suprafață. Dacă se rupe mult mai adânc, problema este în masa șapei. Detaliile despre acest test sunt în ghidul despre testul de aderență al suportului.

Ce poate sta în spatele unei șape friabile

  • prea multă apă în amestec, care slăbește piatra de ciment;
  • prea puțin ciment sau nisip nepotrivit;
  • uscare prea rapidă la soare sau în curent de aer, care arde suprafața înainte de priză;
  • lipsa tratării la început, când șapa trebuie ținută umedă sau protejată;
  • laptele de ciment rămas la suprafață, un strat subțire și fragil, despre care am scris în ghidul despre praful de pe șapă și aderența adezivului;
  • îngheț sau umezeală în perioada în care șapa încă se întărea.

În aparență, toate dau același rezultat: o suprafață care se macină. Remedierea însă diferă după cât de adânc merge defectul.

Ce faceți în funcție de rezultat

  • Slăbiciune doar la suprafață, câțiva milimetri. Se șlefuiește stratul slab cu o mașină cu aspirator, apoi se aplică o amorsă de consolidare, de tip penetrant, și se verifică din nou aderența.
  • Slăbiciune pe câțiva centimetri adâncime. Se poate încerca consolidarea cu amorse speciale, în mai multe straturi, dar rezultatul se confirmă prin test. Dacă nu atinge valoarea cerută, se trece la refacere.
  • Șapă moale pe toată grosimea. Se demolează zona și se toarnă din nou. Peste o șapă de acest tip nici o autonivelantă nu ține.
  • Zone desprinse, care sună a gol. Se tratează separat, după cum se arată în ghidul despre repararea unei șape care sună a gol.

Mai ales în renovări, înainte să decideți dacă o păstrați, testați șapa pe întreaga ei suprafață. Despre cum se decide între păstrare și refacere puteți citi în ghidul despre păstrarea sau refacerea șapei.

Cum procedați acasă

Faceți probele de zgâriere și frecare în cel puțin cinci puncte pe cameră, inclusiv lângă pereți și în dreptul ușilor. Fotografiați rezultatele și nu așteptați să montați parchetul pentru a afla că ceva nu este în regulă. Dacă aveți dubii, ne puteți suna sau puteți trece pe la showroomul din Str. Descartes Rene 2, din Cluj-Napoca, cu pozele făcute pe telefon, iar noi vă spunem dacă este nevoie de un test cu aparat.

Întrebări frecvente

+Cât de adâncă trebuie să fie zgârietura pentru a fi un semn rău?

Dacă vârful unui șurub intră ușor și scoate pulbere sau fărâme, suprafața este slabă. O urmă albă, superficială, este normală.

+Se poate lipi parchetul pe o șapă slabă cu mai mult adeziv?

Nu. Adezivul nu poate fi mai tare decât stratul pe care se prinde. Cantitatea în plus nu compensează slăbiciunea suportului.

+Cine face testul de smulgere?

Un laborator sau un specialist cu aparat calibrat. Pentru decizii obișnuite de montaj, probele simple sunt de multe ori suficiente.

Aveți un proiect în minte?

Sunați-ne sau trimiteți un mesaj. Răspundem în aceeași zi.